Pasiunea lui Alex pentru ciclism

Alex Panaite, colegul nostru director regional Agricover Distribuție pe zona Moldova de Sud, a dus pasiunea pentru mersul pe bicicletă din copilărie până acum, când practică mountain biking în mod constant. A strâns în jurul lui și alți pasionați, a organizat un club și concursuri și se mândrește cu un record de 240 de km parcurși în 9 ore. Pasiunea pentru mountain biking i-a imprimat nu numai tenacitate și o voință puternică, dar și convingerea fermă că “atunci când nu urci, cobori”, care îl menține mereu în evoluție, atât în viața profesională cât și în cea personală. Mai jos, colegul nostru ne povestește despre pasiunea lui...

La fel ca majoritatea celor care ne-am trait copilăria la sfârșitul anilor ‘80 și începutul anilor ‘90, am practicat diverse sporturi din care s-a desprins, la nivel de performanță, fotbalul. Din păcate însă, am fost nevoit să renunț la 17 ani din cauza unor accidentări grave la ambii genunchi, motiv pentru care antrenamentele deveniseră un chin.

În această perioadă am fost și fericitul posesor al unei biciclete Pegas Kent, primită cadou de la părinți când am implinit 8 ani. Am și acum această bicicletă și de-abia aștept să o recondiționez.

În tinerețe, ocupat cu studiile, începuturile unei cariere și întemeierea unei familii, sportul a trecut in plan secund.

Totul a reînceput după ce i-am cumparat bicicleta primului copil, când a împlinit 3 ani! După două săptămâni, sătul să alerg prin parc după ea, m-am decis sa echilibrez raportul de forțe. Astfel, mi-am achizitionat primul MTB (mountain bike)!!! În scurt timp , câțiva prieteni, toti ajunsi la 30 ani, și-au luat și ei biciclete și am început să descoperim traseele din jurul Bacăului. Avem noroc că împrejurimile orașului sunt foarte ofertante din acest punct de vedere: există o întreagă rețea de drumuri forestiere în pădurea de la Trebes, plus dealurile din estul și vestul Bacăului, având în vedere că orașul este situat în lunca râurilor Siret și Bistrița. Vorba unui fermier de-al nostru: ,,La noi, când nu urci, cobori !“, ceea ce se aplică și în viață.

Fiecare dintre noi aveam cam aceleași motivații: nevoia de puțină mișcare, relaxare după o săptămână de muncă și, oarecum egoist, nevoia de puțin timp pentru noi ,,la joacă cu băieții “, eliberați pentru câteva ore de activitățile familiale. A devenit un obicei ca în fiecare weekend să ieșim câteva ore la pădure! Și sâmbăta, și duminica, însă dimineața devreme ca să nu dăm peste cap activitățile de familie!

Așa a apărut ideea primului concurs de amatori, prin 2011, la Onesti. A fost un chin! După ploaie, prin noroi, slab echipați, slab pregătiți, am supraviețuit !!!! Ne-am gândit: de ce să nu ne facem un club?!? Așa a apărut Elephant Bike Club! De ce Elephant? E evident din poza de la primul concurs la care am participat echipați la fel, la Comana, pe o ploaie torențiala !

Pe măsura ce mersul pe bicicletă a devenit ,,la moda“, au venit tot mai mulți alături de noi în club, toți dornici de a face mișcare alături de prieteni. Am început să participăm la mai multe concursuri: Garboavele XCO, Prima evadare, Maratonul Vinului, la Iași, la Zemeș, la Târgu Ocna – cu o porțiune din traseu prin salină, în Munții Măcinului, Gaiger MTB – cel mai greu, cu rezultate... dar, n-am abandonat niciodata!

Cum orice ciclist știe: antrenamentul cel mai bun se face la șosea, astfel ca mi-am luat și cursieră. Distanțele parcurse au fost tot mai lungi, dacă la MTB făceam ture de 40-50 Km, acum merg constant 100-140 Km, în funcție de diferența de nivel și de câte ore am la dispoziție! Recordul de distanță este Bacău – Pt. Neamt – Bicaz – Cheile Bicazului – Lacul Roșu și retur, aprox. 240 Km facuți în 9 ore!

Turele de weekend, alături de prieteni, au rămas plăcerea cea mai mare a mersului pe bicicletă! Când la capătul unei cățărari lungi și grele, efortul fizic depus te golește atât de mult fizic și mental, încât spațiul rămas liber poți să-l reîncarci cum vrei și cu ce vrei tu. Asta îți modelează rezistența: știi că e greu până ajungi în vârf, dar apoi devine mai ușor!

În opinia mea mersul pe bicicletă este pentru oricine, este mai facil decât alergatul deoarece nu-ți solicită articulațiile și cu toții ne amintim de bucuria pe care o aveam în copilărie atunci când ne plimbam cu bicicleta. Acum, pe drumurile forestiere din pădurea Trebes, ies la plimbare cu toată familia, soția și cele 3 fete! Cea mică, care are 6 ani, parcurge fără probleme trasee de 10-20 Km, și nu ea se plange cel mai tare la final! Toată lumea poate parcurge aceleași trasee, diferența o face doar viteza! Și asta o decide fiecare în funcție de nivelul de pregătire și de pasiune!